luni, 6 decembrie 2010


Hartie autocopiativa

Hârtia auto-copiativă se foloseşte pentru formularele în mai multe exemplare. Dacă în trecut se folosea hârtia carbon, astăzi sunt de actualitate hârtii auto-copiative.

În principial, există diferite posibilităţi tehnice de obţinere a efectului auto-copiativ; astăzi sunt folosite pe scară largă aşa-numitele hârtii cu culori reactive.

La aceste hârtii, copia se realizează prin interacţiunea a două straturi: prima coală a unui set auto-copiativ este acoperită pe spate cu un strat donor de culoare, iar cea de a doua coală este acoperită pe faţă cu un strat acceptor de culoare. Între aceste două coli - pentru a obţine seturi de copiere multiplă - pot fi inserate aşa numitele coli CFB. Acestea sunt acoperite pe spate cu un strat donor şi pe faţă cu un strat acceptor de culoare.

  • CB = coated back = acoperire de suprafaţă pe spatele colii cretate de hârtie, cu un strat acceptor de culoare
  • CFB = coated front and back = acoperire pe faţă cu un strat acceptor de culoare şi pe spate cu un strat donor de culoare
  • CF = acoperire pe faţă cu un strat acceptor de culoare

Prin presiunea mecanică, microcapsulele aflate în aceste straturi se sparg şi eliberează lichidul donor, respectiv acceptor, de culoare. Astfel, printr-o reacţie chimică, apare imaginea scrisă.

Gramajele standard ale hârtiilor sunt CB 56, CFB 53 şi CF 57 g/m².

Se pleacă de la premisa că un set de 4 coli asigură oricum lizibilitatea ultimei copii. În cazul tipăririi cu imprimante matriceale, se poate ajunge până la 8 coli.

În cazul unei depozitări corecte a hârtiei, păstrarea acesteia se poate garanta pentru 10 ani; testele au arătat însă că se poate atinge o durată sensibil mai mare, de până la 25 de ani. Timpul de păstare a informaţiei scrise pe hârtia auto-copiativă este stabilită la 5 ani.

duminică, 28 noiembrie 2010


Opacitatea:Stare a lucrurilor opace,marime egala cu raportul dintre intensitatea radiatiei incidente pe un corp si intensitatea radiatiei trasmise prin acesta.Incapacitate de a intelege ,de a patrunde ceva,prosti,marginire,ingustime de vedere.

luni, 15 noiembrie 2010

Ce este risografia?


Soluţia tehnologică ideală între o tipografie offset şi un copiator!!! Producătorii au luat ce este mai bun în cele două tehnologii – offset şi laser – şi au realizat minunea tiparului care este RISOGRAFUL!



Avantajele tiparului cu risograf:


1. Costuri reduse de tipar:

- mult mai mici decât la tiparul offset pentru tiraje mai mici de 1000 de exemplare

- mult mai mici decât tiparul digital laser la tiraje mai mari de 50 de exemplare.

- controlul tirajului, adică puteţi tipări în tiraj repetat cu costuri foarte mici în funcţie de cererea de pe piaţă a produsului tipărit.

- risograful poate tipări inclusiv pe hârtie offset, indigenă sau de import, între 46 g/mp şi 210 g/mp (160 g/mp la CR 1610).
2. Economie de spaţiu

- pentru un risograf este necesar un spaţiu de lucru mult mai redus în comparaţie cu o tipografie offset. Aveţi nevoie de doar 2 sau 3 mp.

- risograful poate funcţiona într-un birou sau alt spaţiu de dimensiuni reduse, chiar într-un apartament de bloc.

3. Operare foarte simplă

- nu este necesar un personal specializat – maşinist offset de exemplu. Cu risograful ar putea tipări chiar şi un copil.

- oricine poate învăţa să lucreze cu risograful în maxim 5 minute!

- totul este foarte curat – orice operaţiune se poate face chiar în costum de nuntă – de la schimbarea matriţei până la schimbarea cernelii

Care sunt lucrările care se pretează la tiparul pe risograf?

- cărţi, reviste, ziare, cursuri în una sau mai multe culori

- pliante, fluturaşi, afişe de format maxim A3 în una sau mai multe culori

- formulare, tipizate, coli cu antet, plicuri personalizate şi alte tipărituri asemănătoare

Care sunt limitele tiparului cu risograf?

- cu excepţia unui model foarte scump, cu risograful nu se poate tipări policromie. Se poate tipări în mai multe culori prin juxtapunerea culorilor.

- nu se poate tipări pe hârtie sau carton cretat

Cum funcţionează un risograf?

- originalul este scanat cu scanerul (fix sau mobil în funcţie de model) aparatului sau poate fi transmis direct din computer în cazul risografelor cu interfaţă de calculator integrată. Cu interfaţa de calculator se lucrează exact ca la o imprimantă.

- informaţia este preluată de capul termic care perforează matriţa (fabricată dintr-o hârtie specială) după forma literelor sau imaginii

- matriţa veche este luată de pe cilindru şi este evacuată automat în “coşul” de matriţe uzate în timp ce matriţa nouă este înfăşurată pe cilindru

- hârtia este preluată de pe standul de alimentare cu ajutorul unor role şi turbine de aspiraţie şi trece pe sub cilindru

- în interiorul cilindrului se află tubul de cerneală, din care o pompă trage cerneală şi o împinge prin perforaţiile matriţei

- cilindrul se roteşte şi tipăreşte pe coala de hârtie, care apoi este evacuată cu ajutorul unor curele şi turbine de aspiraţie. Viteza de tipar poate fi reglată între 60 şi 120 (130 la unele aparate) de pagini pe minut!

- Toate operaţiunile le face aparatul singur! Dvs. trebuie doar să apăsaţi un buton la început şi apoi să admiraţi cum aparatul “toacă” hârtia

Fără murdărie, praf, pete de cerneală, soluţii de developat, plăci tipografice sau zgomot insuportabil! Aşa ceva nu există când tipăriţi cu risograful!

marți, 9 noiembrie 2010

1) grupul Column

  • Width of Column X - specifica latimea coloanei nr. X din tabel;
  • Space Between Columns - specifica spatierea intre coloane;
  • butoanele Previous/Next Column - dimensiunile coloanei anterioare/urmatoare;
  • butonul AutoFit - ajustare automata a dimensiunilor coloanelor.

2) grupul Row

  • Height Of Rows - specifica inaltimea liniilor: Auto, At Least ... At, Exactly ... At;
  • Indent from Left - specifica indentul de tabel pentru liniile selectate;
  • Alignment - alinierea textului in interiorul celulei;
  • Allow Row to Break Across Pages - sectionarea sau nu a tabelului la sfarsit de pagina;
  • butoanele Previous/Next Row - caracteristicile liniei anterioare/urmatoare.

duminică, 7 noiembrie 2010

marți, 2 noiembrie 2010

Interviu cu Varga Ioana

Torok Camelia. 02.11.2010

Buna!Ai timp pt un interviu?
Buna.Da sigur se poate.
Ce parere ai despre sc in care inveti u?
Eu am o parere foarte buna
Te-ai dorit sa intri in aceasta sc?
La inceput nu dar acuma imi place la aceasta scoala la care sunt
Dupa cat timp te-ai dat seama k iti place?
Pei dupa cateva saptamani mi-am dat seama ca este o scoala buna si colegii sunt foarte de treaba
Ce parere ai despre profesorii din sc?
Pei ce pare sa am unii sunt de treaba altii nu
Cum ti se pare dirigintele tau?
Dirigintele meu mi se pare foarte de treaba
Si se compoarta foarte frumos cu noi
La ce profil ai intrat?
La procesare text imagine
Cate clase te-ai dori sa faci?
Pei vreau sa termin liceul si sa merg mai departe la facultate
La ce facultate te-ai dori sa mergi?
Pai inca asta nu stiu o sa ma consolez si cu parintii
Dar u pe viitor la ce meserie te-ai gandit?
Pei nuj mie imi place foarte mult manichiura si pedichiura
Si poate pe viitor imi deschid un salon
Ce te-a placut cel mai mult la acest interviu?
Pei cel mai mult mia placut ca mi-ai pus intrebari despre scoala la care invat
Ma bucur foarte mult sper sa mai am ocazia sa iti mai iau interviu
Ok si eu ma bucur foarte mult si sper sa ne mai reintalnim sa mai imi iei interviu

luni, 1 noiembrie 2010